“With a little help from my friends” – frământări la 16 ani

Un spectacol puternic cu tineri, despre tineri, pentru tineri…şi nu numai. Căci te atinge, oricare ar fi vârsta la care ai ajuns. Te atinge ca adolescent de 16 ani, te atinge, deopotrivă, ca adult, când te gândeşti câte frământări ai avut fiind tânăr de liceu, câte ţi-ai fi dorit să ştii atunci şi nu avea cine să ţi le spună sau nu le pricepeai, cât de aproape ai fost, în anumite momente, să faci ceva necugetat. Şi ai fi putut să o faci, însă cineva acolo sus te-a tras în ultmul moment de mânecă şi te-a repoziţionat pe drumul care nu te ducea în prăpastie.

With a little help from my friends de Maria Manolescu, un spectacol în regia lui Alexandru Mâzgăreanu -pe care îl felicit pentru cum i-a condus pe tinerii actori în scenă- reuneşte un grup de 5 artişti plini de atâta forţă, încât reuşesc să strige, cu cea mai mare putere, frământările unei generaţii debusolate, încercate, prea puţin înţelese.

Pe o plajă, în mijloc de noapte, plini de energie şi dorinţa de a se dezlănţui, de a se iubi, de a-şi defula toate frustrările, 5 tineri, 5 tipologii diferite de adolescenţi, jucaţi de Alexandru Voicu, Bogdan Florea, Irina Antonie, Vlad Bălan, Andrei Cătălin și Beatrice Rubică, m-au întors în timp, la 16 ani.

Sunteţi maturi? Aţi uitat cum era la 16 ani când vă simţeaţi neînţeleşi? Când aţi fi dorit ca părinţii voştri să ştie că mai există şi altceva în afară de şcoală, de note bune şi de planificarea viitorului? Când aţi descoperit tutunul, alcoolul, petrecerile, escapadele la munte şi la mare, sexul? Toate ca plăcere sau ca refugii. Veţi retrăi nişte momente. Sau poate n-aţi fost aşa. Sunteţi părinţi? Imaginaţi-vă presiunea cu care trăiesc adolescenţii şi cât de puţin înţeleg din societatea asta care a luat-o razna şi care promovează modele cu care unii dintre ei nu se identifică. Încercaţi să-i ascultaţi, chiar dacă vorbesc cu “p…ă”, cu “pi…ă”, cu “m…e”, încearcă să vă spună aceleaşi lucruri ca atunci când ar vorbi elevat. Încercaţi să-i observaţi. Ce fac? Cum se îmbracă? Unde merg? Cu cine se însoţesc? Şi faceţi tot posibilul să-i ascultaţi, să-i ghidaţi.

Cam asta pune pe tapet spectacolul creativ şi plin de energie gândit de Alexandru Mâzgăreanu, care a avut inspiraţia de a-i distribui pe tinerii de mai sus exact în partiturile care li se potrivesc. Cât de buni şi de expresivi sunt copiii aceştia (îmi permit să le spun aşa, ca o bătrână înţeleaptă, fostă party girl în liceu ce mă aflu)! Cât de bine joacă! Câtă energie aruncă în jur teatrul tânăr făcut fără blazare, fără aere, fără oboseala vârstei!

Tocilarul naiv şi îndrăgostit de fata populară, Radu, este Vlad Bălan, un actor pe care l-am descoperit în Elevator virgina debusolată, Ada, este Irina Antonie pe care am găsit-o prima dată acum 3 ani în Două Liniuţe tânărul gay cu o copilărie fucked-up, Andi, este Andrei Cătălin pe care l-am remarcat în Paravan. 2 telefoane foarte expresiv şi în acest rol. Gaşca este completată de fata dorită de toţi bărbaţii, Ruxandra, care este interpretată de Beatrice Rubică şi de (oh, my! oh, my!) băiatul cel rău, rocker-ul rebel cu motor şi o atitudine căreia nu îi rezistă nicio femeie -în realitate un băiat chinuit de infidelităţile tatălui- Miki, personaj jucat foarte, dar foarte sugestiv şi bine de Alexandru Voicu.

Ştiţi cum este spectacolul With a little help from my friends? Ca o gură de aer rece ca gheaţa care te loveşte din plin în piept, dar care, odată ce ţi-ai revenit şi l-ai tras în plămâni, îţi dă o stare incredibilă! Se joacă la Teatrul Excelsior şi v-aş ruga să mergeţi să-l vedeţi, căci merită. V-am zis cât de buni sunt copiii ăstia? V-am zis! Chapeau, fete şi băieţi!

With a little help from my friends
Cu: Alexandru Voicu / Bogdan Florea, Vlad Bălan, Andrei Cătălin, Irina Antonie, Beatrice Rubică
Regia: Alexandru Mâzgăreanu