Experiență de teatru. Impresii.

“Îmi doresc să fiu sincer și să pot spune că am schizofrenie, iar oamenii să înțeleagă”. 😐
Este o parte din povestea scrisă de un tânăr pentru ”Gen, revistă”. Și una dintre poveștile dramatizate de regizoarea Carmen Lidia Vidu pentru un spectacol de teatru pe care l-a numit “Sentimentul fragil al speranței”.

Este multă suferință în lume la ora actuală, și poate așa a fost dintotdeauna, dar nu știam noi fiindcă nu existau atâtea mijloace media și nici produse artistice care să vorbească despre suferință. Carmen a ales, de data asta, să aducă pe o scenă de teatru suferințe ale copiilor și tinerilor. Oameni care au cunoscut abuzul sub diverse forme, boala psihică, sărăcia, abandonul, dezrădăcinarea, singurătatea, de prea mici și fără să poată face nimic să împiedice toate astea. Este un spectacol actual, pe care le-aș spune părinților să-l vadă, fiindcă aduce perspectiva adolescenților și trăirile lor interioare, cât și tinerilor privilegiați, care nu văd câte au în viețile lor. Dar și oamenilor care nu sunt din aceste categorii și vor pur și simplu să înțeleagă mai bine o lume care nu e fictivă, ci foarte reală, le-aș zice și lor să îl vadă.

În proiectul ăsta valoros, Carmen a ales să-și sprijine creația regizorală pe doi piloni principali, din punctul meu de vedere, desigur: echipa de actori tineri buni și o scenografie (Adrian Damian) care îți taie respirația. Muzica și sunetele unei inimi bătând în fundal întregesc tabloul și aduc și mai multă emoție.

Actorii tineri ai Teatrului Odeon sunt adolescenții care susțin, prin monolog, poveștile de viață alese. Sunt expresivi și conectați cu situațiile de viață și suferințele pe care le expun, iar prin mișcarea scenică și costume ne aduc și mai mult în lumea adolescenților, așa cum este ea azi. Și, pentru a vedea cât mai mult din expresivitatea lor, regizoarea alege 2 planuri în care ni-i arată: stând sau aflându-se în mișcare pe scenă și în prim planuri pe un ecran mare fiindcă se filmează fiecare pe monologul său.

Pe același ecran, într-o înregistrare video, vine Gabor Mate care explică toate emoțiile și simptomele adolescenților, aducând claritate din perspectiva lui ca specialist. Finalul este cumva liniștitor, totuși eu am plecat cu întrebări noi referitoare la speranță: ce este, de fapt, speranța? abandonul în grija cuiva mai de sus, când noi am făcut totul și n-a ieșit cum ne doream, sau încrederea în noi și în cursul vieții?

***
𝐒𝐞𝐧𝐭𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐢𝐥 𝐚𝐥 𝐬𝐩𝐞𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐞𝐢
scenariul & regia Carmen Lidia Vidu
după texte publicate în Gen, revistă
Scenografia: Adrian Damian
Muzica: Mihai Dobre
Ilustrații și video-design: Ioana Ilas Bodale
Costume: Olivia Stoica
Cu: Sabrina Iaschevici, Niko Becker, Eduard Trifa, Madalina Ciotea, Ruxandra Maniu, Nicoleta Lefter, Ioana Marcoiu
Apariție video: Dr. Gabor Maté

DISTRIBUIȚI
Îți mulțumesc pentru vizită! Sper că ți-a plăcut măcar un pic ceea ce ai citit și că vei reveni! Am și alte povești despre lecții personale și căutări care pot fi ale oricui, despre oameni, locuri văzute și experiențe trăite. Toate materialele publicate aici sunt ale mele și sunt protejate de drepturi de autor. Te rog să nu preiei niciunul fără acordul meu prealabil sau fără menționarea sursei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*