Angelina Jolie ne-a cucerit cu chipul şi corpul său, iar povestea pe care o trăieşte alături de Brad Pitt, modul în care apar mereu în public împreună, acţiunile pe care le fac şi iubirea asta a lor care a trecut prin multe încercări, pe mine m-au făcut să aştept cu nerăbdare un nou film cu ei doi. Şi, da, din punct de vedere al chimiei care se vede pe ecran şi al modului în care se completează în film, sunt minunaţi. Chiar şi când el este un alcoolic debusolat de lipsa de inspiraţie şi de refuzul soţiei sale de a fi împreună, iar ea o femeie în depresie gravă.
By the Sea este filmul în care Angelina Jolie scoate ce-i mai bun atât din Brad Pitt, un actor foarte frumos şi talentat, cât şi din restul distribuţiei. Regizat de soţia sa, căreia îi este atât de devotat şi pe care o sprijină în toate, Pitt este remarcabil în rolul pe care îl face în acest film. De fapt, din punctul meu de vedere, el este singurul care ridică producţia deasupra dezastrului, prin modul în care arată, prin emoţia şi expresivitatea cu care îşi însufleţeşte personajul. Brad Pitt şi imaginile sunt punctele forte ale acestei producţii, în ceea ce mă priveşte.
By the Sea începe cu Roland (Brad Pitt) şi soţia sa Vanessa (Angelina Jolie) într-o maşină sport, călătorind către un colţ de paradis din Franţa, unde el, un scriitor talentat, speră să îşi regăsească inspiraţia şi voinţa de a scrie următorul roman, în timp ce soţia sa avea să se relaxeze în briza mării.
Chiar din primele momente ale filmului sunt vizibile problemele cuplului şi impasul foarte mare în care se află, după 14 ani, căsnicia unor oameni care se bucuraseră cândva de celebritate în New York şi care se iubiseră mult. Rolland încearcă să lucreze doar în barul din orăşelul francez de la mare consumând cantităţi importante de alcool, fumând ţigară după ţigară şi evitându-şi pe cât posibil soţia. Nessa se refugiază în priveliştea feerică pe care o vede de la balconul camerei de hotel, în antidepresive şi în alcool, până găseşte ceva mult mai interesant care să îi condimenteze singurătatea şi tristeţea: voyerismul.
Încă de la început, filmul Angelinei Jolie aduce în prim plan o serie de aspecte care ar fi putut crea premisele unei poveşti interesante: o atmosferă boemă de ani ’70, în care cuplul american vine ca o pată de culoare, cadrul romantic al acţiunii, personajele principale cu particularităţile lor, problemele de cuplu expuse: înstrăinare, lipsa de tandreţe şi sex, blazarea, drame ale vieţii trăite în doi care pot distruge, aparent, toată iubirea şi, nu în ultimul rând, rolurile secundare distribuite unor actori care le livrează bine.
Ar fi putut, pentru că scenariul, deşi arată intenția la început de a prezenta ceva semnificativ, intim, interesant din viaţa unor oameni, – în care se simte cumva perioada întunecată prin care a trecut Jolie şi modul cum Pitt i-a fost alături -, se pierde în lentoarea inutilă a primei părţi, în care parcă suntem pe slow motion, fără niciun fel de amănunte interesante. În prima oră din film m-am tot întrebat când ajungem la punctul culminant, când începe, de fapt, povestea.
În acelaşi timp, când incidentul care îi adusese pe cei doi în starea de amorţeală şi sictir unul faţă de celălalt este oarecum revelat, nu se insistă pe aspectul dramatic, care ar fi putut fi speculat de regizoare pentru analiza personajelor. La fel ca pasajele în care descoperim alte detalii despre profilul acestora. În ceea priveşte scenele în care îi vedem pe cei doi protagonişti fericiţi şi în armonie la cină, dansând, discutând, sau într-o scenă de sex în baie, tăieturile regizoarei sunt bruşte şi deranjante, lăsând parcă neconsumate momentele. Dacă asta este artă cinematografică, nu o apreciez.
În mod sigur fanii lui Brad Pitt nu vor fi dezamăgiţi de prestaţia lui, pe mine m-a captivat, iar amatorii de drame şi de emoţii diverse vor gusta acest film, pentru că este foarte ofertant din acest punct de vedere. Pe de altă parte, fanii Angelinei Jolie s-ar putea să fie puţin şocaţi de aspectul ei fizic, de paloarea frumuseţii şi a vitalităţii de altădată şi decepţionaţi de abordarea sa regizorală superficială.
By the Sea intră de astăzi, 20 noiembrie, în cinematografele din toată ţara şi este distribuit de Ro Image 2000, cărora le mulţumesc pentru invitaţie!
