Niciodată nu pierdem timp făcând ceva, trăind ceva, visând, căutând, întrebând, întâlnindu-ne chiar şi cu oameni care nu sunt exact ceea ce ne dorim și cu care nu suntem fix pe aceeași lungime de undă, trăind şi experiențe care nu sunt complet plăcute, ci, mai degrabă, provocatoare. Este una dintre credințele mele ferme că nu există pierdere de timp în viața asta, că orice trăim are cel puțin o fărâmă de beneficiu pentru noi, că nimeni, dar absolut nimeni, nu ne face să ne pierdem timpul, că nimic din ceea ce facem conștient nu este pierdere de timp.
Pierdere de timp este când treci dormind prin viață de la o zi la alta, când trăiești în dezacord cu tine și cu cei din jur, când nu îți ești onest ție și celorlalți, când îți cedezi puterea interioară cuiva, când te îndepărtezi de tine, când îl însărcinezi pe cel de lângă tine cu fericirea și cu liniștea ta.
Nu toate momentele din viața noastră sunt ușoare, nu toate relațiile sunt ceea ce ne dorim noi sau ce credem noi că ne-ar trebui, nu suntem o pereche perfectă cu toți oamenii din viața noastră, și, poate, nu suntem în cele mai corecte și pure povești de iubire și viață tot timpul vieții noastre. Facem ce putem! Cu siguranță tot ceea ce vine înspre noi trebuie să trăim pentru a fi fericiți, pentru a ne bucura, pentru a vibra, însă și pentru a ne oglindi aspectele mai puțin plăcute în ceilalți. Ori pentru a învăța ceva despre noi sau pentru a ne elibera de vreun tipar, vreo durere sau credință care nu ne mai servesc și care ne împiedică să fim fericiți. Mai întâi cu noi înșine, mai apoi cu cei de lângă noi.
Nimic nu este pierdere de timp dacă ne deschidem bine ochii și sufletul, cu încredere și acceptare, și, mai ales în clipele grele și provocatoare ne întrebăm de ce suntem acolo, de ce trăim ceea ce trăim și ce avem de învățat din asta.
Nimic nu este pierdere de timp, chiar dacă nu ne îndreptăm către rezultatul dorit, atâta timp cât trăim momente cu bucurie și iubire, atâta timp cât vibrăm și experimentăm emoții frumoase. Şi poate un rezultat mai bun ne aşteptă, cum nici n-am fi gândit. La momentul potrivit.
Oamenii, experiențele, întâlnirile, vorbele, reacțiile ne sunt profesori, fiindcă ne suntem datori să evoluăm în viața asta. Vorba unei prietene înțelepte: nu am venit aici să trăim pentru o viață, ci să ne pregătim pentru eternitate. Nu există pierdere de timp, orice poveste trăită conștient ne revelează părți din noi, ne dezvoltă, ne schimbă, ne pregătește pentru ceva mai bun care urmează. Suntem vii, să le trăim pe toate! 🙂
[…] substanţa şi acel sentiment că nu am pierdut timpul făcând ceva sau fiind cu cineva – oricum nimic nu este pierdere de timp, dar nu mai vreau să am un gust amar, ci doar dulce, după o întâlnire, o discuţie, o […]