Frumos freamătă inima Transilvaniei, Cluj! Despre locuri, oameni, trăiri

Vara asta mi-am propus să ajung la Cluj, să văd și eu cât de frumos freamătă inima Transilvaniei, că prea auzisem numai lucruri deosebite despre orașul acesta. Este drept, nu mergeam pentru prima dată aici, fiindcă am mai ajuns în urmă cu foarte mulți ani, însă eram prea mică atunci ca să îmi mai amintesc ceva și, oricum, nu cred că era la fel orașul. Așa că m-am hotărât să explorez cât de mult pot și să descopăr părți cât mai variate din Cluj. Ah, cât iubesc vacanțele astea active! 🙂

Am ales un weekend prelungit în care majoritatea localnicilor erau plecați în vacanță și, după doar câteva zile, m-am îndrăgostit de acest oraș în care m-am simțit ca într-o urbe cu adevărat europeană. Am petrecut 4 zile deosebite, iar la final m-am gândit că aș putea să mă lipsesc de toată nebunia din București și să trăiesc aici alături de familia mea.

Am ajuns seara și am descoperit faptul că restaurantele din Centrul Istoric, unde ne și rezervaserăm hotelul, închideau devreme și nu prea mai aveai unde să mănânci după ora 23. La început m-am panicat un pic apoi mi s-a părut foarte interesantă treaba asta, căci la mine mai merge și pe principiul ”n-ai, nu mănânci!”. 🙂

Prima plimbare a fost una nocturnă prin Centrul Istoric al Clujului, un loc curat și îngrijit, fără prea mare zarvă deși era destul de aglomerat, plin de terase și baruri de unde, însă, nu se auzea zgomot. În mijlocul acestuia se remarcă Biserica Catolică frumos luminată noaptea, un spațiu deosebit unde, dacă ai noroc, poți asculta într-o seară un concert live care să îți bucure sufletul. Noi am avut. 

Am revăzut centrul, cu forțe proaspete și poftă de aventură, în dimineața următoare când am pornit în explorarea Clujului agale și cu multă curiozitate.
Am rătăcit pe străzi și străduțe, ne-am oprit din când în când să bem sau să mâncăm ceva, am admirat toate locurile ascunse care ne-au ieșit în cale în drumurile către obiectivele noastre și am intrat în câteva boutique-uri foarte cochete cu articole frumoase de ne-firmă.

Prima pe listă a fost Grădina Botanică, unde am descoperit o oază de verdeață construită ingenios pe 14 hectare de teren chiar în mijlocul Clujului pe care sunt adăpostite mii de specii de plante grupate pe zone. Mi-a plăcut foarte mult Grădina Japoneză de aici, dar și partea mai sălbatică de pădure unde am descoperit un foișor și ne-am adăpostit de arșița amiezii.

Parcul Central din Cluj este și el frumos, bine întreținut, fiind un punct de atracție atât pentru localnici cât și pentru turiști care pot alege să se plimbe pe aleile largi, sau cu barca printre lebede, ori să își lege un hamac în zona copacilor și să lenevească la aer. În Parcul Central am mâncat un humus grozav luat dintr-o bodegă chiar de pe malul lacului și am admirat lebedele care pluteau pe apă nestingherite de zarva din jurul lor. Tot aici  în parc este o terasă foarte frumoasă atât pentru zi, dar, mai ales, pentru seară, numită Carrousel.

Am rămas pregnant cu senzația pe care am simțit-o când am ajuns prima dată în Cetățuie și mi-a apărut în fața ochilor panorama Clujului. Liniștea și răcoarea nopții, imaginea orașului plin de lumini, aerul proaspăt, toate completate de paharul cu Prosecco rece de pe terasa de la Pergola au fost ingredientele unei seri perfecte de vară.
Mi-am dorit imediat să văd imaginea de sus a orașului și ziua, când energia este cu totul alta. Așa se face că următoarea zi am băut un cappuccino foarte gustos, tot la Pergola, după o vreme petrecută în liniște pe zidurile Cetățuii de unde am simțit vibrația Clujului. E tare faină și prietenoasă terasa asta mică, și noaptea, și ziua. 

Biserica Catolică ”Sf. Mihail” este un loc de marcă al Clujului unde am zăbovit câteva momente, însă, cu adevărat impresionată de arhitectură, de interior, de liniștea şi starea care m-au cuprins acolo am rămas după ce am fost la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. Doamne, ce loc! Și ce emoții poţi trăi, mai ales în spațiile de rugăciune retrase unde te poți ruga în intimitate.

Din împrejurimile Clujului, am văzut Castelul Banffy de la Bonțida unde se ajunge cu mașina savurând piesajul de țară până acolo. Este frumos să poposeşti la Banffy și în afara festivalurilor care se țin acolo, fiindcă este o zonă foarte pitorească, liniștită și încărcată de istorie. La întoarcere, pentru că așa se face când explorezi locuri noi alături de localnici care le cunosc bine (so grateful pentru alinierea asta de planete 🙂 ) am ajuns pe Dealul Feleacului de unde priveliștea este spectaculoasă și am coborât apoi pe Centura Clujului descoperind alte peisaje superbe. Desfrâu vizual! 🙂

Locurile în care am savurat o cafea, un pahar cu prosecco sau un aperol seara, unde am mâncat mult și bun sau pe care doar le-am descoperit în trecere au fost: Bujole lângă Biserica Catolică, Olivo, aproape de Centrul Vechi unde se bea cafea prăjită de ei foarte bună și se poate mânca, Livada – un loc deosebit musai de încercat în Cluj, Casa Boema, Bulgakov – cafenea și restaurant tradițional unde am mâncat și am băut până era să crăp, iar când a venit nota de plată (31 de lei) m-a apucat râsul, L’alchimiste, Casa Tiff, Che Guevara – unde primiți sendvișuri la 12 noaptea dacă vă este foame.
Doi descoperiri foarte utile în Cluj sunt Pony Car Sharing și magazinul Chic Ville din centru care sper din suflet să se redeschidă și în București.

Curățenia și energia orașului, relaxarea și bunul simț al oamenilor, străzile, clădirile, diminețile de weekend foarte liniștite, petrecute în tihnă chiar în mijlocul orașului sau rătăcind pe străduțele sale, zarva aceea faină de seara care nici nu te agită, nici nu te sufocă, mi-au plăcut tare mult în inima Transilvaniei. Unde am să mă reîntorc cu siguranță! Cluj-Napoca este un oraș foarte viu fără să fie obositor și stresant, fără să ai mereu senzația că ești într-o junglă urbană!

Mai jos las o parte dintre zecile de poze pe care le-am făcut. Dacă nici voi nu aţi explorat frumosul Cluj, nu ştiţi, cum nu ştiam nici eu până să îl trăiesc, ce pierdeţi. 🙂