Mai am un pic şi mă declar fan Bobi Pricop, după ce am văzut două dintre spectacolele sale, O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii şi Kepler 438B (nu, nu este despre o planetă) şi am observat cât de atent le gândeşte, în cel mai mic detaliu, făcând abuz într-un mod interesant şi inteligent de particularităţile textului, de metafore şi de mesaje.
În Kepler 438B, poveste pe care am văzut-o cel mai recent pusă în scenă, într-un viitor îndepărtat, Republica Malvati (Maldive) mai are foarte puţin şi se scufundă din pricina creşterii nivelului oceanului. În faţa acestui tragic final, locuitorii ei sunt forţaţi să îşi găsească o insula unde să-şi clădească noua ţară, iar pentru asta apelează la alte naţiuni.
Acţiunea piesei, scrisă de dramaturgul Guillem Clua, este, aşa cum declara autorul, inspirată dintr-un fapt real: momentul în care Insulele Maldive au solicitat ONU ajutor pentru că o parte dintre insulele statului se scufundau din cauza încălzirii globale.
Două planuri sunt dezvoltate de autor în text care este extrem de ofertant şi un al treilea este sugerat de regizor prin imaginile proiectate pe o insula de ecrane amplasate în spatele scenei. Din ceea ce am văzut până acum Bobi Pricop este un avangardist, fiind orientat și către un spectacol vizual în montările sale, dincolo de arta teatrală.
În primul plan, cel mai dramatic, este expus zbuciumul şi lupta celor trei pesonaje principale de a găsi un loc pentru ţara lor. Îi cunoaştem, aşadar, direct pe președintele insulei Malvati (Dan Aştilean) care se zbate să găsească o țară gazdă şi recurge la măsuri disperate, pe fiica sa Christine Shawen (Ioana Anastasia Anton) și pe iubitul ei, Kawi Altaff (Mihai Smarandache), toți membrii în conducerea statului.
În alt plan, la fel de important și de bine construit de regizor, conflictul personal şi profesional dintre cei trei protagonişti este pretextul tratării unor teme sensibile precum: încălzirea globală, relațiile dintre oameni provenind din diverse culturi, umanitatea în prag de colaps, supraaglomerarea planetei care se scufundă, relațiile politice internaționale și diverse prejudecăți ale societăţii contemporane.
Christine și Kawi se iubesc pe ascuns de președinte și concep accidental un copil pe care au mari dubii dacă să îl aducă sau nu în această lume care pare a nu a mai avea nicio șansă de supraviețuire. În faţa unei vieţi pe o planetă care poate dispărea oricând din cauza celor care o locuiesc, un avort nu mai pare o crimă.
Pe fundal, pe multitudinea de ecrane rulează genial imagini cu personajele plutind în adâncimile apei care sugerează metaforic înghițirea de apă a Malvatiei și nu numai.
Kepler 438B este un spectacol interesant în care regizorul îmbină mijlocele de exprimare artistică foarte inspirat pentru a oferi privitorului o experiență multimedia. În cadrul lui, actorii depun un efort destul de consistent deoarece joacă succesiv pe scenă și într-o altă cameră de unde se transmit scene live, deplasându-se rapid dintr-o zonă în alta. Sunt tare curioasă de procesul creator al unui astfel de spectacol, mărturisesc, cum ia el naştere, cum creşte.
Dialogurile și situațiile din text sunt captivante și conțin un amestec ofertant de comedie și dramă fiind puse în valoare de conceptul regizoral, de muzica superbă, de imaginile suport proiectate și de interpretarea actorilor. Deși în prima jumătate de oră fiecare a fost foarte convingător pe rolul său, mi s-a părut că nu prea şi-au găsit ritmul împreună. Ulterior ceva a făcut click acolo în echipă, lucrurile au început să se lege în scenă, spectacolul a crescut dintr-odată în faţa mea şi m-a ţinut acolo, prezentă, până la final.
Dan Aștilean expune cu mult patos și forță lupta președintelui Vincent Shawen pentru a evita o catastrofă, Ioana Anastasia Anton o interpretează sugestiv pe Christina, o tânără cu responsabilități, prinsă între iubirea de tată și cea de partener de care trebuie să țină cont când alege viitorul țării, Mihai Smarandache face un rol interesant (monologul despre mitologie este savuros), iar Cezar Antal trece cu măiestrie prin multele tipologii de personaje exprimând fidel egoismul și viclenia unor șefi de stat sau funcționari.
În final, șiretenia oamenilor politici și lipsa de solidaritate a omenirii triumfă în fața umanității și a binelui, către un rezultat nefericit: malvațienii nu au altceva de făcut decât să caute o altă planetă pe care să își reconstruiască lumea. Pe Pământ rămâne cine poate, cine este mai puternic și mai egoist, o altă planetă este ultima șansă a umanității.
Kepler 438B este un spectacol realizat în cadrul proiectului european Fabulamundi. Playwriting Europe şi se joacă la Teatrul Odeon. Acuma aştept următorul spectacol al lui Bobi Pricop.
”Kepler 438B”
Cu: Dan Aștilean, Mihai Smarandache, Ioana Anastasia Anton, Cezar Antal/Alexandru Potocean
Regia: Bobi Pricop
[…] montări, iar eu am să vă răspund că O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții și Kepler 438B sunt două spectacole captivante și interesante prin complexitate și dovedesc măiestria […]