“Dar iată că nu eşti! Ești doar în locul tău!”. Pe cuvânt dacă nu îmi vine să răspund aşa, de fiecare dată. O fac, uneori, cu oamenii mai apropiaţi sau, dimpotrivă, cu cei de care vreau să scap rapid, mai ales când primesc o părere fără să o cer. Există situaţii în care eu povestesc ce mă frământă, plâng, mă doare inima şi, în loc de o încurajare, idee, vorbă, primesc acest “dacă aş fi în locul tău”.
Suntem atât de diferiţi noi oamenii. Eu şi geamăna mea suntem foarte diferite ca fire, ca gândire, ca mod în care ne trăim emoţiile, darămite eu cu un prieten sau cu un necunoscut. Ceea ce aleg eu pentru mine şi pentru viaţa mea, pentru altcineva poate să nu funcţioneze, tocmai din cauza (sau datorită) diferenţelor din aparatul personal prin care privim, simţim, evaluăm totul.
Atât de uşor ne punem unii în locul celorlalţi atunci când sărim să emitem păreri. Și atât de greu atunci când facem rău conștient aproapelui nostru sau când îi întoarcem spatele la nevoie. Mă întreb şi eu uneori, în special când văd în jurul meu persoane dragi care trăiesc poveşti triste, “oare eu ce aş face dacă aş fi în locul ei/lui?”. Dar evit cu toată forța să îmi exprim o părere super directă începând cu fatalul “dacă aş fi în locul tău.”.
Pentru că doare, mă credeţi? Te face să te simţi mic şi neputincios, mai ales dacă ești într-o perioadă care te seacă emoțional și mental, fiindcă, exact în acel moment, tu poţi crede că nu eşti în stare să faci ceea ce omul din faţa ta pare a putea să facă cu multă ușurință. Şi pentru că, realmente, eu nu sunt în locul nimănui şi n-aș face decât să îmi arăt mușchii ridicol cu astfel de povețe. Nu sunt în locul nimănui, sunt doar într-al meu şi pot cel mult să spun cuiva “de ce nu încerci asta?” sau “te-ai gândit din perspectiva asta?”.
Sunt și cazuri în care primesc informaţii valoroase, chiar dacă sunt însoţite de conditionala asta iar eu apreciez asta de fiecare dată. Doar că, vă rog, pe cei care o faceţi, nu mai fiţi în locul altora, fiţi în al vostru, fiţi prieteni buni, fiţi acolo cu o părere corectă, un sfat cerut, o îmbrăţişare caldă, un zâmbet sincer. Fiți voi și atât!
Nimeni nu este în locul nimănui, ci doar în al său, cu valorile sale, cu emoţiile sale, cu drame, cu bucurie, cu suflet mai împovărat sau nu, cu mintea mai limpede sau mai întunecată, cu mai mult sau mai puţin curaj, voinţă, putere.
