Este foarte greu, aproape imposibil pentru mine, de fiecare dată, să scriu despre un spectacol răscolitor ca The Sunset Limited, propus de Teatrul Unteatru pentru noua stagiune, într-un nou sediu. De această data este şi destul de greu şi să motivez atenţia şi încântarea cu care am privit şi am ascultat un dialog de mai bine de o oră şi jumătate între două personaje antagonice, cu impresii şi idei diferite despre viaţă, despre moarte, despre Dumnezeu, deşi în mod clar simt şi gândesc doar ca unul dintre ele.
Dar, neaşteptat, m-au captivat amândouă, pentru că replicile pe care le schimbă între ele sunt atât de consistente şi de bine construite, fiecare declaraţie este motivată, fiecare idee şi principiu sunt atent şi elocvent expuse, încât să nu le poţi contrazice uşor.
Montarea propusă de Andrei şi Andreea Grosu după textul greu şi consistent scris de scenaristul american Cormac McCarthy este în primul rând un nou act de curaj al celor doi regizori, după părerea mea. Să iei o astfel de scriitură, care nu poate fi cu uşurinţă gustată de oricine, să o pui simplu, dar foarte inteligent în scenă şi să ai reprezentaţii cu sala plină, este ceva! Această abordare a creaţie teatrale face parte din marca lor, cumva, ei nu se opresc la texte uşoare, care să farmece imediat publicul, ci le aleg pe cele dificile şi construiesc în jurul lor un spectacol care să impresioneze prin originalitate şi prin interpretarea actorilor.
Nu există încă un spectacol pe care să-l fi văzut până acum la Unteatru care să îmi zdruncine credinţa că aici se face cu atenţie şi implicare teatru de calitate.
În cazul spectacolului despre care scriu, The Sunset Limited, ei, bine, textul nu are neapărat o poveste concretă în spate, şi nici nu se bazează pe vreo succesiune de replici uşoare, spumoase, care să alcătuiască un dialog provocator prin culoare. Este o pledoarie profundă a doi oameni diferiţi, un fost puşcăriaş care îl găsise pe Dumnezeu şi intelectualul care se îndoieşte de existenţa Lui, pentru care moartea, viaţa şi Divinitatea sunt concepte complet diferite.
Cei doi se află pe un peron de metrou, unde împart gânduri profunde, frustrări, revelaţii, experienţe de viaţă, unde fiecare îşi susţine, din perspectiva sinelui şi a propriei vieţi, convingerile. Dialogul este cu precădere un duel, de o forţă incredibilă, construit cu măiestrie de cei doi regizori, care au condus actorii către prestaţii ce ţin spectatorul cu sufletul la gură. Iar în cazul meu, şi nemişcată pe scaun. Momentele de tensiune sunt sparte de tranzitul câte unui Sunset Limited, care îi opreşte scurt pe cei doi protagonişti din discursurile susţinute cu pasiune.
Credinciosul, un fost ucigaş, este jucat cu multe nuanţe şi impecabil de Richard Bovnoczki, un actor care deţine o profunzime aparte în interpretare şi are o expresivitate minunată, iar profesorul care doreşte să îşi pună capăt zilelor este interpretat impresionant de Şerban Pavlu, care face un rol dificil de om îndurerat, abătut, revoltat pe viaţă şi pe Dumnezeu.
Pe ei şi pe expresivitatea lor par a fi mizat Andrei şi Andreea Grosu ca să atragă spectatorul către un dialog deloc comercial purtat de doi oameni inteligenţi, cu nişte caractere puternice, care dezbat cu multă forţă subiecte grave şi serioase.
Spectacolul The Sunset Limited este o lecţie de măiestrie şi inspiraţie regizorală în conducerea actorilor, care nu doar că sunt excepţionali individual, dar sunt foarte sudaţi ca parteneri de discuţie, ca oponenţi de dialog faţă în faţă, ochi în ochi, sub presiunea timpului. Am simţit şi am văzut o energie şi o conectare foarte bună între ei doi.
Spectacolul, pe care îl puteţi urmări în noua casă a Teatrului Unteatru – un loc foarte frumos, artistic amenajat -, este o demonstraţie consistentă de talent artistic, şi nu exagerez când spun că, pentru un iubitor de teatru, este un desfrâu actoricesc. Care lasă sufletul încărcat de emoţie şi mintea cu multe întrebări, ale căror răspunsuri pot fi premisa unor noi căutări de sine. Chapeau!