Astăzi mi-am făcut programare la medic. Aşa s-a potrivit, în săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin. A trecut deja un an,  nu ştiu când s-a dus, de la ultimul examen Papanicolau şi trebuie, da, fix în acest caz, TREBUIE (deşi urăsc cuvântul ăsta), să îl fac.

Merg regulat la medic, şi, mai ales, cel puţin o dată pe an, îmi fac acest test. Ar trebui, în anul ăsta în care am ajuns, 2014, orice femeie care şi-a început viaţa sexuală să ştie că, un simplu test, care durează cinci minte, îţi poate salva viaţa. Nu vreau să dau sfaturi, spun doar că e trist, e foarte trist şi fucked-up că multe femei, şi, culmea, foarte multe dintre ele educate, aleg să ignore îndemnurile medicilor. Unele pe motiv că nu au timp, altele nu au bani, iar altele – asta e categoria mea favorită – pentru că nu au nimic, sunt bine fiindcă nu au simptome.

Aveam 22 de ani când, din cauza faptului că m-am speriat puţin de rezultatul unui test Papanicolau făcut de o prietenă, am zis, deşi nu mai auzisem de el, să merg să îl fac. Ce putea să iasă, doar nu aveam nimic, nu? Nu mă durea nimic, nu sângeram, nu aveam alte simptome care să releve faptul că aş putea avea ceva.

Ei bine, am făcut testul. La nicio săptămână eram pe masa de operaţie pentru o rezecţie a unei părţi din colul uterin care necesita biopsie. Era o modificare celulară acolo, o rană, mai pe româneşte, iar medicul meu de atunci, un doctor incredibil din Timişoara, a ales să trateze problema în maniera asta. Nu a vrut să rişte, a intrat şi scos direct ceea ce nu era în regulă acolo. Slavă Domnului examenul histopatologic a fost ok, doar o modificare minoră.

Culmea era că, deşi cu o viaţă sexuală regulată, cu acelaşi partener de multe luni, aveam şi o infecţie cu virusul HPV, din fericire cu o tulpină fără risc oncogen crescut, pe care corpul meu l-a şi eliminat, între timp. Nu am avut absolut niciun simptom. A fost doar un test pe care, la acel moment, fără să mă informez, am fost inspirată să îl fac. Au trecut mulți ani de atunci, şi, în fiecare an, merg la control şi îmi fac examenul Papanicolau.

În toţi aceşti ani, am mai dus mici lupte în direcţia asta, cu diverse modificări, mici probleme, pe care nu vreau să le dezvolt. M-am obişnuit, este o bătălie care mă tine cumva alertă şi nu ignor niciun semn. Nu mulţi ştiu povestea asta a mea, cum nici mulţi nu ştiu că, o persoană dragă mie, a luptat şi a învins cancerul de col uterin, iar acum este mult mai responsabilă când vine vorba de viaţa ei. Nu mă victimizez! Ştiu ce am de făcut şi fac.

Văd, însă, în jurul, meu fete tinere, femei în toată firea, trecute prin viață, care mai și citesc, şi care ignoră orice semn sau care îmi spun că nu şi-au făcut o astfel de testare niciodată. Nu vreau să intru în detalii sau să înșir aici statistici cu câte femei mor de cancer de col uterin, puteți citi și voi.

Un astfel de test durează cinci minute, costă între 100-200 ron, depinde unde îl faceţi, iar cancerul de col uterin este unul destul de silenţios. O rochie sau o pereche de cizme, cu toate că mai avem zeci în șifonier, costă mai mult. Vă puteţi infecta cu virusul HPV chiar dacă vă protejaţi cu un prezervativ, nu se contactează numai pe cale sexuală, iar bărbaţii care transmit virusul nu au niciun simptim care să arate prezenţa acestuia în organismul lor.

Credeţi-mă, ceea ce mi s-a întămplat mie şi faptul că trebuie să merg periodic la medic pentru verificări, m-a către o ușoară fixație şi am citit tot ceea ce se poate citi pe subiectul ăsta. Plus, discut la vizitele regulate pe care i le fac, cu unul dintre cei mai buni medici din România doamna doctor Mihaela Badea de la clinica Micomi din Bucureşti. V-o recomand cu toată inima. Între timp, a apărut şi genotiparea pentru HPV, adică poţi afla dacă ai contactat virusul şi de ce tip este, iar dacă este cu risc oncogen crescut, vei face examenul Papanicolau mai des. Asta e, dar măcar ştii cum stai!

Mergeţi astăzi la medic, aruncaţi la gunoi toate motivele pentru care nu o faceţi şi mergeţi la medic! Un simplu test vă poate salva viaţa!

DISTRIBUIȚI
Îți mulțumesc pentru vizită! Sper că ți-a plăcut măcar un pic ceea ce ai citit și că vei reveni! Am și alte povești despre lecții personale și căutări care pot fi ale oricui, despre oameni, locuri văzute și experiențe trăite. Toate materialele publicate aici sunt ale mele și sunt protejate de drepturi de autor. Te rog să nu preiei niciunul fără acordul meu prealabil sau fără menționarea sursei.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*