Se vorbește din ce în ce mult în zilele noastre despre abuz. Se vorbește despre cazuri de violență, despre victime și abuzatori și despre mecanisme psihice care pun față în față tot mai des în societatea noastră oameni în cele două roluri. Sunt multe de discutat despre abuz. El există de când lumea și se manifestă sub multe forme. Când spunem ”abuz”, mulți dintre noi ne gândim la agresiune fizică și la urme pe corp, însă există și alte fețe ale abuzului care nu lasă semne vizibile.

O femeie abuzată emoțional, psihic, economic, social sau religios nu este văzută cu ușurință de cei din jur, mai ales dacă poartă masca de femeie puternică pe care multe au învățat să  o folosească în societate ca să ascundă rușinea sau vina față de ceea ce li se întâmplă. Unele dintre femeile abuzate fizic trăiesc cu frica permanentă că, dacă se revoltă, poate fi mai rău. Multe dintre femeile abuzate psihic și emoțional, deși au o inteligență peste medie și sunt educate, nu realizează că sunt victime ale unei persoane care le domină prin manipularea emoțiilor, prin insultare, ignorare, batjocorire, controlare, neglijare, înșelare sau chiar prin terorizare.

”Nu trebuie neapărat să te bată ca să se fi înfăptuit un abuz asupra ta. Nu știe multă lume că abuzul nu este doar fizic. Eu am avut experiența să îmi vină în terapie o doamnă care s-a dus la IML ca să își scoată certificat medico-legal fiindcă avea niște echimoze. Abia acolo, văzând un afiș a descoperit la ce forme de abuz era supusă. Toate felurile abuzului sunt grave. Părerea multor femei este că doar dacă te bate și îți lasă urme se poate vorbi despre abuz. Dar nu este adevărat.”, spune Ligia Moise, psiholog clinician cu 15 ani de experiență în terapie cognitiv-comportamentală care derulează de 5 ani programe de susținere a victimelor violenței domestice.

Statisticile arată că în România abuzul fizic, cel mai mediatizat și ușor de recunoscut, a atins cote alarmante în ultimii ani. Dacă în 2013 cazurile încadrate la ”loviri și alte violențe” erau peste 6.000 reclamate la poliție, în anul 2017 s-au înregistrat peste 20.000, iar în primele 7 luni ale acestui an 13.200. Gândiți-vă acum, pe lângă femeile curajoase care și-au reclamat abuzatorii, câte sunt încă victime neștiute și cum ar arăta, de fapt, cifrele reale ale acestui fenomen. (Citiți povestea Alexandrei, una dintre supraviețuitoarele abuzului domestic, aici.)

Există viață după abuz? Da, odată ce victima găsește puterea interioară, curajul sau ajutor specializat și iese din contextul în care este abuzată, cu sprijin terapeutic, familial și al prietenilor își poate continua viața într-un mod sănătos după vindecarea traumei.

În sprijinul persoanelor abuzate, a apărut recent un grup de inițiativă format din 3 femei pline de viață și idei bune. Sandra Ghițescu – specialist în comunicare și facilitator de procese de comunicare și învățare, Ligia Moise – psiholog clinician și Zenovia Grama – specialist în Relații Publice cu experiență în proiecte sociale au creat proiectul Viața după abuz. Din acesta face parte Ghidul de practică jurnalistică în domeniul violenței în familie care se adresează atât mass-media cât și publicului, având ca obiectiv conștientizarea importanței informării corecte asupra abuzului și consecințelor sale.

Odată cu ghidul pentru jurnaliști și bloggeri a fost lansată platforma www.viatadupaabuz.ro care pune la dispoziția supraviețuitorilor, victimelor și apropiațiilor acestora informații valoaroase despre faptele de violență în familie și despre cum se poate crește calitatea vieții post-traumă accesând suportul unor organizații sau specialiști din domeniul combaterii violenței domestice.

„Toată lumea vorbește despre violență în familie, dar participanții la discuție au niveluri de informare radical diferite și ating rareori subiectul violențelor psihologice și emoționale care o preced pe cea fizică. Spre deosebire de alte teme, felul în care vorbim și scriem despre abuz domestic are un impact direct și critic în viețile oamenilor, indiferent de pătură socială. În acest context, Viața după abuz își propune să creeze conținut pentru a-i susține pe toți cei implicați să comunice și să înțeleagă mai bine situația.”, a declarat Sandra Ghițescu, inițiator al proiectului.

O altă componentă a proiectului Viața după abuz constă într-un program de accelerare a vindecării supraviețuitorilor abuzului domestic. Înainte este un program terapeutic compus din 4 module: Managementul emoțiilor, Imaginea de sine, Despre Relații, Capcanele și potențialul iertării și a fost conceput pentru a sprijini persoanele care s-au eliberat din relații abuzive și care își doresc să-și reconstruiască în mod sănătos și armonios universul interior.

Abuzul sub diverse forme, unele greu de depistat și de înțeles fără o bună informare și ghidare de specialitate, este o realitate dură a vieții multor persoane, mai ales femei. Aici găsiți resurse informaționale despre diverse tipuri de abuz.
Oricât ai fi de puternică în calitate de femeie, atunci când stai într-o situație abuzivă, stima de sine îți este demolată și nu crezi că mai poți ieși din contextul greu în care te afli fiindcă nu mai ai încredere în sine. Însă viața după abuz există, ai încredere! Mărturie stau miile de supraviețuitoare ale violenței fizice, ale abuzului emoțional, psihic sau de alte feluri care au ales calea salvării lor și, implicit, o viață mult mai liniștită și mai frumoasă.

DISTRIBUIȚI
Îți mulțumesc pentru vizită! Sper că ți-a plăcut măcar un pic ceea ce ai citit și că vei reveni! Am și alte povești despre lecții personale și căutări care pot fi ale oricui, despre oameni, locuri văzute și experiențe trăite. Toate materialele publicate aici sunt ale mele și sunt protejate de drepturi de autor. Te rog să nu preiei niciunul fără acordul meu prealabil sau fără menționarea sursei.

1 COMENTARIU

  1. Am dori sa incepem sedinte de terapie cu mama mea care a trecut printr-o relatie abuziva !
    Imi puteti recomanda pe cineva si daca da ce tarife percep ?
    Multumesc !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*