Ziua Internațională a Drepturilor Copilului se sărbătorește astăzi și este o zi a veseliei, a distracției, însă are un mesaj foarte serios: toți copiii au drepturi, indiferent de zona sau familia în care se nasc, de situația materială sau de religie, la identitate, la educație, la îngrijire și protecție, la o familie, la sănătate, la exprimare liberă și la iubire necondiționată.

20 noiembrie este an de an o zi importantă în calendarul de UNICEF, fiind marcată și în Romania prin diverse acțiuni. Anul acesta ele se reunesc sub conceptul ”Go Blue for every child” și ar fi de bun augur să fie completate și cu alte demersuri inițiate și susținute de instituții publice, de școli și chiar de mediul de afaceri autohton.

Eu și nepoțelul meu Eric am decis să ne alăturăm acțiunilor UNICEF, îmbrăcați în albastru, desigur, și ne-am distrat maxim. La cei 6 ani ai săi i-am propus să preia unul dintre rolurile pe care le mai ”joc” eu uneori, acela de reporter pentru blogul meu atunci când intervievez oameni care au ceva de spus în domeniile în care activează. Am pornit de la ideea că el mă întreabă ce vrea și eu îi răspund. Mama lui l-a ajutat să își pregătească întrebările, dar a fost peste putința lui de năpârstoc să reziste la a nu răspunde și el. Ceea ce a ieșit din această democrație vedeți mai jos. 🙂

Ce este copilăria, Ile?
Cu mintea mea de om mare, Eric, eu cred acum că singura perioadă magică din viața unui om este copilăria, fiindcă atunci totul pare posibil și pentru că un copil se bucură de orice, oricât de mic. Copilăria este, totodată, momentul în care descoperi cele mai frumoase lucruri și locuri, înveți mereu câte ceva nou și mai ai și avantajul că te joci mult.
(A venit și el imediat cu varianta lui, moment în care mi-am dat seama că va fi un dialog în care el nu va pune doar întrebări, ci va mai da și răspunsuri).
Copilăria este o parte a vieții care ajută omul să crească mare și să se bucure de viața lui jucându-se. Unii copii nu se bucură de viața lor, însă, pentru că sunt bătuți de părinți. Părinți, vă rog să nu mai loviți copiii! (nu știu de unde a venit asta, am făcut ochii mari și eu și maică-sa, nu doar fiindcă a zis ceea ce a zis, ci pentru că a spus-o cu mult patos 🙂).

Ce ți se părea frumos când erai tu copil, Ile?
Cel mai frumos era când ieșeam afară la joacă în fața blocului sau când mă jucam cu mama ta în casă. Eram o grămadă de copii în fața blocului și era amuzant, dar nici noi două nu ne plictiseam acasă singure. În momentul de față, uitându-mă și la tine și la alți copii, mi se pare frumos câte moduri aveți de a învăța despre orice și câte jucării există în magazine pentru voi.
Mie mi se pare cel mai frumos să mă joc cu jucării și cu alți copii, să construiesc lego și să joc fotbal. (a completat el foarte scurt și hotărât).

Ce era greu pentru tine când erai copil?
Să îi ascult tot timpul pe bunicii tăi, chiar și atunci când mi se părea că greșesc, să intru în casă de la joacă, să merg la școală după vacanța de vară pe care o petreceam la țară la bunici. Acum o mare provocare pentru copii mi se pare să aibă timp pentru toate: să meargă la școală, să facă un sport, să își facă temele, să se joace, să se și odihnească. Grea mi se pare și presiunea care se mai pune pe voi să fiți perfecți.
(continuă și el) Eu cred că cel mai greu este să reîncepi să faci ceva la care ai renunțat cândva. De exemplu, să zicem, ai făcut baschet și ai renunțat, iar acum te apuci din nou de baschet. Nu mai știi tot, trebuie să reînveți, iar asta poate să fie greu. Mie mi se mai pare greu să fac uneori față programului încărcat și să nu mă pot juca tot timpul cât vreau eu.

Ce ai face dacă ai fi copil în ziua de astăzi și te-ar lăsa bunica?
M-aș juca mult mai mult, aș avea camera plină de jucării, ca tine. Aș citi cărți multe și aș învăța să folosesc internetul ca să aflu informații despre tot ce mi-aș dori. Aș face lego, nu am avut când eram mică, aș vrea să învăț să cânt la pian. Aș merge la cinema 3D la desene animate, noi nu aveam așa ceva când eram copii. Mi-ar plăcea să călătoresc în cât mai multe țări cu avionul și să merg în tabere cu colegii.

Tu ce o să faci cu copilul tău, ce o să îl înveți?
Să citească, să fie corect, să își formeze propriile păreri, să se exprime liber, să trateze oamenii cu politețe, să ajute alți copii când poate, să facă lucrurile în felul său, fără să îi pese ce zic cei din jur. Să se îmbrace colorat și să se bucure de orice.

Asta a fost!🙂

Astăzi, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, purtăm cât mai mult albastru în vestimentație și în acțiunile pe care le facem, îi inspirăm și pe alții să nu lase să treacă neobservată această zi. Astăzi îi ascultăm mai atent pe copiii din jurul nostru și îi încurajăm să se exprime liber. Astăzi, prin implicarea în acțiunea #GoBlue, fiecare dintre noi poate deveni un promotor al unor mesaje cheie importante pentru drepturile copiilor de pretutindeni.

Pe 20 noiembrie 2019 se vor împlini 30 de ani de când Convenția cu privire la Drepturile Copilului a fost ratificată. În ciuda progreselor înregistrate în aceste decenii, încă sunt milioane de copii în lume neșcolarizați, fără protecție, fără familie sau casă.
Astăzi, semnează și tu petiția de aici

DISTRIBUIȚI
Îți mulțumesc pentru vizită! Sper că ți-a plăcut măcar un pic ceea ce ai citit și că vei reveni! Am și alte povești despre lecții personale și căutări care pot fi ale oricui, despre oameni, locuri văzute și experiențe trăite. Toate materialele publicate aici sunt ale mele și sunt protejate de drepturi de autor. Te rog să nu preiei niciunul fără acordul meu prealabil sau fără menționarea sursei.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*