Vă mai aduceți aminte ce făceați la 19-21 de ani? Pe câți dintre voi, cei de peste 40, vă preocupa în anii de facultate organizarea unui festival național de teatru? Câți făceați strategii de comunicare, strângere de fonduri, parteneriate și tot ceea ce înseamnă logistica unui festival de anvergură? Mărturisesc că eu nu mai cunoscusem pe cineva care să fi făcut asta, până în urmă cu câteva zile, când am stat de vorbă cu Teodor Cervinski și Cristina Iancu, coordonatorii Festivalului Național Serile Teatrului Studențesc– ediția a XXI-a.

Serile Teatrului Studențesc (STS) începe astăzi și se va desfășura în perioada 8-12 aprilie, iar spectacolele vor fi găzduite de Teatrul Principal (fostul Teatru de pe Lipscani) pe 8, 9, 10 aprilie și de Sala Dalles pe 11, 12 aprilie. Am fost surprinsă să descopăr faptul că acest proiect cultural este al Sindicatului Studenților din Cibernetică și că are deja 20 de ediții în spate, prima fiind organizată în anul 1997. Festivalul a debutat din dorinţa unui grup de studenţi de atrage cât mai mulți oameni către teatru și a însemnat, până în prezent, o rampă de lansare pentru tineri actori, seri cu emoție și energie pentru spectatori și o experiență plină de adrenalină pentru echipa de organizare și coordonatorii ei.

Am fost interesată să aflu mai multe amănunte despre un asemenea festival care a reușit să supraviețuiască timpului și care este făcut de tineri la început de drum în viață, fără prea multă experiență în organizarea de evenimente sau activitate profesională în teatru și fără fonduri de la vreo instituție a statului. În demersul meu am stat de vorbă și cu doi dintre coordonatorii Serilor Teatrului Studențesc de dinainte de anul 2000, care mi-au povestit câte ceva despre atmosfera acelor ani.

Serile Teatrului Studențesc a fost pregătit anul acesta de o echipă de peste 130 de studenți care fac parte din Sindicatul Studenților din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică (SiSC), cea mai veche organizație studențească, din cadrul Academiei de Studii Economice.
SiSCoții, cum s-au autointitulat membrii organizației de-a lungul timpului, se ocupă în prezent de 11 programe ale asociației, toate dezvoltate pentru sprijinul lor, dar și al colegilor care nu fac parte din organizație. Iar în decursul celor 22 de ani de existență ai asociației SiSC au fost duse la bun sfârșit peste 200 de proiecte ce au avut un impact pozitiv asupra studenților, atât pe plan personal, cât și profesional.

”Bugetul festivalului este de aproximativ 2000 de euro, dar banii pentru Serile Teatrului Studențesc nu se strâng cu ușurință în niciun an.”

Ca să devină coordonatori ai unei ediții de festival, tinerii interesați își depun din timp candidatura în biroul de conducere al organizației. Aceasta trebuie să conțină o strategie de organizare și comunicare a festivalului. Odată aleși cei doi coordonatori ai festivalului, ei își selectează o echipă dintre colegii care fac parte din organizație și trec la implementarea proiectului, cu toate etapele pe care le presupune acesta. 
”Ne-am format o echipă foarte mare anul acesta și am încercat în cadrul ei să alegem oameni care să caute poveștile și emoția, să îi intereseze cum se simt participanții la festival, publicul care vine în sală. Suntem organizați pe divizii. Avem oameni care se ocupă de relații publice, comunicare și promovare, alții sunt pe grafică, IT sau HR. Apoi există cei care realizează parteneriatele și strâng fondurile pentru bugetul festivalului din care se plătesc sălile, cazarea, mesele participanților din provincie și se acordă premiile. Toate costurile sunt suportate de noi, actorii participanți doar trebuie să joace.”, îmi povestește Cristina Iancu – o tânără frumoasă, plină de energie, căreia ochii i se luminează și mai tare atunci când vorbește despre festival.

Bugetul festivalului este de aproximativ 2000 de euro, dar banii pentru Serile Teatrului Studențesc nu se strâng cu ușurință în niciun an, fiindcă este dificilă găsirea partenerilor și sponsorilor care să revină și la următoarea ediție în aceeași calitate. Cu toate astea, nimic nu i-a împiedicat pe studenții de la Facultatea de Cibernetică să facă ducă la bun sfârșit acest proiect, an de an.
În timp ce îi ascultam pe Teo și pe Cristina povestindu-mi despre festival mă gândeam că proiectul lor ar putea fi (poate măcar parțial) finanțat anual chiar de către ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

Anul acesta la festival s-au înscris 33 de trupe din toată țara, 10 fiind selectate să intre în concurs – 6 trupe de amatori, 3 trupe de profesioniști trupa SiSC. Fiecare trupă de teatru are în componență elevi de liceu și studenți, iar trupele profesioniste vin la această ediție de la UNARTE, UNATC și Facultatea de Arte a Universității ”Ovidius” din Constanța.
Juriul este format din actori și regizori profesioniști, toți voluntari, un alt fapt pe care m-am bucurat să îl aflu despre acest proiect studențesc. Unii dintre ei au rămas de la an la an alături de festival și i-au ajutat pe studenții organizatori cu indicații valoaroase în timpul selecțiilor spectacolelor participante sau cu alcătuirea regulamentului de concurs.

Bogdan Gagu, fondatorul Teatrului InDart, este pentru al treilea an alături de Serile Teatrului Studențesc. ”Acum 2 ani am luat un spectacol din festival la mine la teatru în stagiune. Cred foarte mult în tineri și încerc să le deschid o ușa de fiecare dată când am ocazia. Copiii de la STS reușesc să aducă foarte mulți tineri la teatru și cred că ăsta este un lucru foarte mare. Este important ca tinerii să înțeleagă că, fără cultură, această țară nu va avea un viitor prea bun.” spune Bogdan.

Anghel Damian este la prima jurizare a spectacolelor înscrise în festival. Fost concurent la STS cu spectacolul Pisica Verde, și premiat pentru cel mai bun actor și cel mai bun spectacol, a dorit să se reîntoarcă alături de studenți. ”Așa a început interactiunea mea cu STS și mă bucur că pot să întorc concret aprecierea pentru ceea ce fac acești tineri organizând acest festival. Este o resposabilitate și o plăcere să descopăr generații noi de entuziaști într-ale teatrului.”.

La finalul celor 5 zile de festival membrii juriului, Andreea Chirițescu, Anghel Damian, Azaleea Necula, Bogdan Gagu, Lorena Luchian, Toma Enache, Tomi Cristin și Vlad Rădescu, vor acorda premii la diverse categorii: cel mai bun spectacol, cea mai bună actriță într-un rol principal, cel mai bun actor într-un rol principal, cel mai bun actor și cea mai bună actriță în rol secundar.

”Noi, organizatorii și coordonatorii, trăim la maxim atmosfera festivalului, într-un entuziasm general atunci când primim actorii participanți, juriul, publicul.”

Teo a făcut și anul trecut parte din echipa de organizatori și spune că a trăit totul cu mult entuziasm, de la săptămânile de planificare și stabilire a detaliilor organizatorice, până la zilele când primea publicul la teatru. Pentru el, organizația studențească din care face parte este ca o a doua familie, fiind și vicepreședintele ei.
”Noi nici nu mergem la teatru în zilele festivalului pentru că suntem foarte ocupați cu trupele, avem grijă de participanți, dirijăm publicul. Noi, organizatorii și coordonatorii, trăim la maxim atmosfera festivalului, într-un entuziasm general atunci când primim actorii participanți, juriul, publicul. Anul trecut eu am făcut parte din echipa de organizare, iar anul acesta, în calitate de coordonator, mi-am dorit foarte mult să simtă și oamenii pe care eu îi coordonez ceea ce am simțit eu. Este ceva foarte emoționant, eu m-am simțit excelent fiindcă pe parcursul zilelor de festival este o atmosferă excepțională. Nu pot să îți redau prea bine în cuvinte, trebuie simțită.” – povestește Teodor Cervinski.

Prima ediție a Festivalului Serile Teatrului Studențesc

Cristina a făcut și ea parte anul trecut din echipa de organizare a festivalului, iar anul acesta și-a dorit să fie coordonator, poate pentru că nivelul de adrenalină este un pic mai ridicat. 🙂
”Colegii mei din echipa festivalului spun că acesta este proiectul lor de suflet, pentru că facem cu toții ceva foarte diferit de ceea ce facem noi în mod obișnuit la facultate. Nu mai lucrăm chestii tehnice pe calculator, facem lucruri creative, ca de exemplu identitatea vizuală a festivalului, care anul acesta are ca temă ”călătoria”. Este o experiență unică pentru mine să coordonez un astfel de proiect, învăț extraordinar de multe lucruri.”, spune Cristina.

În fiecare seară a festivalului vor fi câte două spectacole unul după altul, găsiți mai multe informații despre program aici. Intrarea este liberă pe baza unei rezervări aici și sper să mai găsiți locuri, ca să gustați un pic din acest teatru tânăr.
Tot coordonatorii acestei ediții mi-au povestit că au aflat de la cei mai mari decât ei care s-au ocupat de organizarea acestui festival că, atunci când nu se puteau face rezervări online, în fiecare zi de festival, oameni de toate vârstele formau cozi în fața teatrelor ca să intre la spectacole. Locurile unde s-au desfășurat edițiile anterioare ale Festivalului Serile Teatrului Studențesc au fost Teatrul Ion Creangă, Teatrul Mic, ARCUB, Casa de Cultură a Studenților și la Teatrul de pe Lipscani.

”Prima ediție a fost cea în care am luat contact cu trupele de studenți din țară, am aflat ce nevoi au, am văzut cât de complicată e organizarea unui festival, chiar dacă din exterior pare atât de simplu.”

În anul 1997, la doar un an de existență a SiSC, studenții de la Ciberbetică organizau prima ediție a Serilor Teatrului Studențesc. Aceasta a fost coordonată de Florin Dragomir și a fost o ediție pilot. Habar nu aveau niciunul dintre cei implicați cum va fi primit un astfel de proiect, dar se pare că un succes nesperat. Motiv pentru care, echipa de organizare din care făcea parte și Iulian Cazacu, a decis să continue festivalul și următorul an. A doua ediție a fost coordonată de Iulian, care își amintește și astăzi mix-ul de stări prin care a trecut în toată acea perioadă, dar și în anii următori când așteptau cu toții festivalul.

Iulian Cazacu – coordonator ediția II

”Am învățat multe din prima ediție și am fost mult mai buni la a doua, coordonată de mine. Lui Florin și echipei le datorăm începuturile și, practic, existența acestui  festival. Prima ediție a fost cea în care am luat contact cu trupele de studenți din țară, am aflat ce nevoi au, am văzut cât de complicată e organizarea unui festival, chiar dacă din exterior pare atât de simplu. În ediția a doua a STS, știam toate trupele participante pe de rost, cunoșteam aproape toți membrii trupelor după nume. Țin minte că eram vreo 20 implicați în organizare, fiecare cu rolul lui. Cei mai importanți erau cei numiti baby-sitter, fiecare trupă de teatru avea cate un reprezentant din SiSC care avea grija de actori. Adica stătea cu ei, mergea la repetiții, ieșea cu ei în oraș, îi conducea la plecare. S-au legat multe relații atunci.”

Organizatorii au pornit cu idea unui festival studențesc, însă s-a dorit de la început un proiect cultural cu reprezentații de calitate, de aceea s-a făcut mereu o selecție riguroasă a spectacolelor. Negocierile costurilor cu sala se făceau la Ministerul Culturii, își amintește Iulian, și mereu reușeau să obțină o reducere substanțială. Și la prima ediție, dar și la următoarele, sala a fost un punct important în organizarea festivalului. Finanțarea era obținută din sponsorizări, iar la primele ediții intrarea nu era liberă, dar biletul costa doar câțiva lei.

”Organizarea începe cu luni înainte de săptămâna de festival, cu discuțiile cu trupele, selecția lor, mersul din ușă în ușă pentru sponsorizări, logistica de festival. Urmau apoi zilele și serile de festival, organizarea petrecerilor în Club Moxa, cupluri despărțite, altele noi, prietenii, bucurii și lacrimi, competiție, un mix foarte interesant de emoții și stări, până se lăsa liniștea de după festival.”, a mai povestit Iulian Cazacu.

Octavian Piciu – coordonator artistic ediții III-IV

Octavian Piciu a fost coordinator artistic ale edițiilor din 2000 și 2001. Îmi spune că teatrul se juca în acei ani doar într-o sală de teatru, se bătea gong pentru a se anunța începerea pieselor, se invita juriul în sală după ce intrau spectatorii. Era o lume plină de mister și euforie lumea festivalului și a teatrului în general, în acele vremuri.

”După 20 de ani pot spune că pentru mine STS a fost o felie consistentă de responsabilitate și curaj. În anii 1998-2000 era foarte greu să faci un asemenea eveniment. Eram practic niște copii mai mari care ne înhămam la un proiect foarte mare și stufos. Suportul logistic era cu totul altul atunci decât cel de acum, lucram totul pe rând la un singur calculator, nici nu visam la laptopurile și la gadgeturile din ziua de azi. În anii aceia festivalul a fost o combinație reușită de teatru, expoziții de sculptură, de fotografie, de mini recitaluri de chitară, de fițuici gazetărești de genul “dopo festival” la care munceam cu greu noapte de noapte pentru a fi gata de împărțit a doua zi. Așa s-a făcut festivalul, iar eu sunt mulțumit că am crescut timp de doua ediții ” un copil” care, iată, a ajuns la frumoasa “vârstă” de 21 de ani.”, povestește Octavian.

Ana Maria Gîlcescu și Mihai Cireașă – coordonatori ediția XX

Maria Gîlcescu și Mihai Cireașă, cei mai recenți foști coordonatori ai STS, spun că aceasta a fost cea mai provocatoare experiență din studenție pentru ei. Nici nu le-a venit să creadă când au fost aleși dintre cei care au candidat pentru coordonarea celei de a XX-a ediții, care a fost și una aniversară.

”STS a înseamnat pentru mine, în primul rând o echipă unită, un #dreamteam devenit realitate. După 2 luni în care am scris o strategie pentru festival, visul nostru era gata să înceapă. Iar după 9 luni în care am lucrat la organizarea proiectului mi-am dat seama că STS pentru mine a însemnat totul în acea perioadă. Acum, după un an de la această experiență, pot spune că îmi este tare dor de agitația și nopțile nedormite dinaintea festivalului. A fost o experiență pe care aș repeta-o oricând.”, Ana Maria Gîlcescu – coordonator ediția a XX-a.

Serile Teatrului Studențesc, ediția cu numărul 21, începe azi, 8 aprilie, de la ora 18 la Teatrul Principal cu ShakespeaRE Told, un spectacol susținut chiar de trupa SiSCoților.

DISTRIBUIȚI
Îți mulțumesc pentru vizită! Sper că ți-a plăcut măcar un pic ceea ce ai citit și că vei reveni! Am și alte povești despre lecții personale și căutări care pot fi ale oricui, despre oameni, locuri văzute și experiențe trăite. Toate materialele publicate aici sunt ale mele și sunt protejate de drepturi de autor. Te rog să nu preiei niciunul fără acordul meu prealabil sau fără menționarea sursei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

*