Când am decis să mai dau șanse și altor seriale în afară de Grey’s Anatomy căruia i-am fost fidelă timp 10 ani, oamenii m-au năpădit pe Facebook cu recomandări. Le-am strâns pe toate și le-am pus aici, iar eu am decis să încep cu Suits care avea cele mai multe nominalizări la titlul ”o să te prindă, o să îți placă, are tot ce cauți tu!”.
Măi, și așa a fost! M-a prins de la prima serie. De fapt, ce zic? De la primele episoade, când i-am descoperit pe Mikey și Harvey. Suits este genul acela de producție de televiziune foarte catchy și nu pentru că ar veni cu vreo reţetă ieşită din comun sau pentru că ar fi foarte profund și înălțător. Deloc, ci pentru că respectă și îmbină eficient niște ingrediente clasice care plac publicului: personaje atrăgătoare fie prin malițiozitate, fie prin șarm, fie prin putere, fie prin calități ieșite din comun; relații de multe feluri din care, dacă ești atent, înveți câte ceva; haine și mașini scumpe; intrigi și, nu în ultimul rând, un domeniu care place, în acest caz cel juridic.
Însă, cu cât pătrunzi mai adânc în serial, nu se poate să nu observi că Suits este mult despre prietenie, despre prietenia dintre două femei puternice, cea dintre un bărbat și o femeie, fără nicio implicare sexuală, dar, în special, cea dintre un avocat super rece și calculat, aparent incapabil de emoţii şi un tânăr aflat la început de drum profesional.
Nu am devorat tot serialul în 2-3 zile, deşi a fost tentant (bine este, frate, să începi vizionarea unui serial la multă vreme după apariţie!) ca să nu intru în sevraj din prima, însă am ajuns la seria a șasea, care începe cu lupta lui Harvey de a-l scoate pe Mike din închisoare și de a-l readuce lângă el în firmă. Nu o să divulg mai multe pentru că nu vreau să fac spoiler, poate mai sunteți care nu l-ați văzut încă.
Într-unul dintre episoade, după ce the hot shot lawyer Harvey trece printr-o serie de probleme apărute în eliberarea lui Mike, dar nu îl abandonează şi nu se dă bătut, iar acesta din urmă impinge şi el către extrem nişte treburi ca să îi ajute pe nişte oameni, vine şi momentul în care cei doi parteneri-prieteni-familie se reîntâlnesc în libertate, se privesc în ochi, îşi strâng mâinile şi îşi spun râzând: “We did it!”.
Uite, la scena asta m-a lovit pe mine plânsul, ca şi la altele cu Donna şi Luis, alte personaje foarte bune din serial care construiesc o prietenie frumoasă. Sau la cea în care Donna vine lângă Harvey care era abătut şi îl întreabă “vrei să fii singur?”, iar când acesta neagă, se aşază lângă el şi îl ia de mână rămânând amândoi cu privirile în zare. Unul alături de celălalt, fără vorbe. Doar acolo, aproape.
Prietenia. Mostrele de prietenie şi faptele ce decurg din ele mă emoţionează pe mine foarte tare în Suits, exact ca în viaţă. Puţinele vorbe, dar excesul de fapte prin care oameni, unii aparent foarte reci şi calculaţi, îşi dezvelesc sufletul şi, fără să devină prea sensibili, îşi ajută prietenii (şi nu numai), se duc multe mile peste orice limită pentru a le fi sprijin, astea mă impresionează mai mereu.
Scriind aceste rânduri, m-am dus cu gândul la una dintre prietenele mele, o doamnă minunată care a părăsit prea devreme această lume, cu care am împărţit o grămadă de lucruri şi care mi-a fost ajutor în nenumărate rânduri. Era atât de rece şi calculată! Nu afişa foarte vizibil nicio emoţie pe faţă, nici atunci când era într-o situaţie grea, nu era cu duioşenii şi siropoşenii, dar nu refuza niciodată pe nimeni când îi cerea ajutorul. Doamne, ce dor îmi este de ea?
O chema Elena și îmi amintesc cu atâta drag de ea şi de momentele în care, cu toată aparenta ei răceală, a sărit de nenumărate ori în ajutorul meu şi al familiei mele, cum ştia ea mai bine. Ca medic. Exact cum o să vedeţi şi în Suits că sare Harvey în ajutorul lui Mike. Ca avocat. Este şi despre asta prietenia în oameni, despre a fi acolo pentru cineva, aşa cum ştii şi cum poţi mai bine. Despre a-i fi un colac de salvare, când are cea mai mare nevoie, sau un stâlp de susținere, când mai are un pic și se prăbușește. Ori, poate, o rază de lumină prin întunericul, uneori inerent, al vieții.
