Postul intermitent, adică alternarea perioadelor de peste zi în care mâncăm cu cele în care nu bem decât apă sau cafea neîndulcită (ori mâncăm extrem de puțin în anumite scheme) este promovat ca un nou stil de hrănire și instrument util în materie de slăbit. Postul intermitent (Intermittent fasting) are, însă, multe beneficii pentru sănătatea organismului, metabolism, activitatea creierului, și tot mai multe studii îl leagă și de întârzierea îmbătrânirii.
”Fasting” a fost tradus la noi ca ”post”, dar în literatura de specialitate el înseamnă ingerarea unor cantități neînsemnate sau consumul zero de produse alimentare, nicidecum restricția de carne, lapte, ouă cunoscută de la biserică.
Desigur că nu este nicio filosofie în spatele acestui stil de viață (să-i spunem), ci o informație destul de simplă: când nu consumă mâncare, organismul uman a fost programat să facă alte lucruri mai inteligente și mai benefice pentru noi. Ca de exemplu: să consume din rezervele de grăsime, să reducă nivelul glicemiei și cel al insulinei, să producă corpi cetonici sau, cel mai tare, să construiască rezistența creierului la degenerare. Gândiți-vă câți dintre bunicii și străbunii noștri, care mâncau 2-3 mese pe zi fiindcă erau ocupați cu munca și nu aveau timp de gustări, erau obezi.
Ceea ce mă interesează pe mine foarte mult, însă, în acest stil de viață sunt beneficiile pe care tot mai mulți oameni de știință le-au documentat și le expun legat de sănătate, dar, mai ales, de funcționarea creierului.
Există mai multe metode de a recurge la această metodă a “fastingului”, așa cum există multe cercetări și materiale care ne dezvăluie beneficiile postului intermitent în prevenirea anumitor boli, cât și a îmbunătățirii condiției medicale în cazul unor boli grave precum Alzheimer, Parkinson, epilepsie, cancer, diabet.
Azi vă propun un material foarte interesant pe care l-am descoperit recent. Se urmărește în 16 minute, însă trebuie să fiți atenți și la prezentare fiindcă are niște slide-uri utile. Condiția este doar să înțelegeți un pic limba engleză. Spun un pic fiindcă domnul Mark Mattson (Șeful Laboratorului de Neuroștiințe al Institutului Național de Aging din SUA și profesor la Universitatea Johns Hopkins) explică simplu și didactic niște informații științifice.
Schemele de fasting despre care amintește profesorul Mattson
Cu perioade lungi de înfometare.
Post negru, doar cu apă, 1-2 zile pe lună sau 1-2 săptămâni pe an. Am încercat și eu o zi, doar cu apă și cafea, dar la finalul ei am fost praf, de-abia mă țineam pe picioare.
Cu perioade scurte de înfometare, dar la orele de pauză se ajunge progresiv, nu dintr-odată.
1. 16/8 ore – adică 16 ore de consum apă, ceai de plante, sau cafea neîndulcită (părerile sunt împărțite, unii spun că deja cafeaua este aliment, alții spun că merge în perioada de pauză) cu 8 ore de mâncat, de preferință sănătos și echilibrt caloric și nutritiv.
2. 20 /4 ore- același principiu, doar că se crește perioada de excludere a alimentelor de la 16 la 20 de ore.
3. 1/1 zile – o zi de post (negru sau cu un aport de maxim 600 de calorii) cu o zi de alimentație normală – la fel, cât mai echilibrată.
4. 5/2 zile – 5 zile de alimentație normală cu 2 zile de post.
Mai jos este materialul, ca să vedeți ce face postul intermitent creierului și nu numai. Și am mai lăsat unul, despre același subiect unde sunt și contraindicațiile postului intermitent. Iar aici este un articol scris pe același subiect.
*Notă: Acesta nu este un site medical, iar acest material scris nu este realizat de un medic. Postul intermitent are anumite contraindicații, deci cel mai bine ar fi să discutați cu medicul vostru înainte de a alege să urmați orice dietă, schemă de nutriție sau tratament.
